sâmbătă, 20 septembrie 2008

Spaime

Hmmmm, Adi vrea sa stie de ce mi-e teama. Ok, for the record... let's see.... Mi-a fost o data teama in avionul de Atena. Mai trecusem si inainte prin turbulente, "goluri de aer", etc... dar atunci (era toamna, iar aeroportul, la ei, e foarte aproape de mare) cred ca am batut recordul. La un moment dat am avut impresia ca am cazut in gol vreo cativa metri buni. Pentru moment am crezut ca... that's it! In aceeasi secunda insa, vazand reactia unei stewardese, fara indoiala cu mult mai multe astfel de episoade la activ, m-am linistit. Tipa de-abia daca ridicase un colt de spranceana. Am zis... ok, daca e doar atat... mai merge :)

Ok, eu am raspuns. Who's next? Ia zii Johny!

3 comentarii:

eu spunea...

bei - eu te-am intrebat d ece te temi tu, eu colegul tau din dreapta de la serviciu- alex pe numele lui - bei
trezirea...si?!!! de ce anume te temi?!!!

Night Elf spunea...

Era leapsa bey. Mi-a venit mie de la Adriana - vezi "aboutnothingsro.blogspot.com". I-am dat-o mai departe lui johny, sa vedem daca percuteaza.

Miron Marius-Ionut spunea...

Desi am plecat putin speriat de la servici, asta datorita faptului ca "dragii mei colegi" au avut timp sa-mi induca o stare de "bine" inainte de primul meu zbor cu avionul-la Paris.

Ma urc in autobuzul care duce la avion, rasarise soarele pe Baneasa si ne indreptam "inghemuitzi" spre avion.Ma dau jos din autobuz, parca pentru prima oara vruiam sa am intorc din drum-da mi-am zis ca trebuie sa zbor, daca asta urma -si pe scara avionului a fost cam ciudat, toata lumea nerabdatoare sa urce, inclusiv Marta, numai eu cu morcovu'.

Pana la urma , am inchis ochii , am pasit pe treptele de metal , o stewardeza mi-a zambit si mi-a spus: Bine ati venit la bord!De atunci n-am mai avut emotii, poate putin la decolare.De goluri de aer, stiam din filme, si din "sfaturile prietenilor".

Oricum , FOARTE TARE CU AVIONU!