joi, 26 februarie 2009

Zbor la timpul trecut (V) - Eternul feminin


Pentru ca n-am mai scris de mult la rubrica asta, si pentru ca vine 1 Martie, si pentru ca facem ce facem si tot la femei ajungem, merita sa ne amintim ca si ele au partea lor de merit in istoria aripilor romanesti. Desi nu au fost putine, una din ele merita amintita in mod deosebit: Smaranda Braescu - prima femeie parasutist a Romaniei si una din primele ale lumii.

Smaranda Braescu provenea, ca multi asi ai avitatiei, dintr-o familie extrem de modesta. Spre deosebire insa de acestia, numele ei a facut inconjurul planetei la vremea respectiva.

Se naste la 21 mai 1897, in judetul Galati. Era al 8-lea copil al familiei. Urmeaza scoala primara in satul natal si scoala profesionala de fete din orasul Barlad. O vreme lucreaza ca invatatoare, iar in 1929 absolva Academia de Belle Arte din Bucuresti. Isi conturase insa, cu un an mai devreme, drumul pe care avea sa il urmeze pentru tot restul vietii: zborul. In 1928, il cunoaste, cu ocazia unui miting aviatic desfasurat la Bucuresti, pe inginerul german Heinecke, inventatorul, pe atunci, al unui nou tip de parasute. Cum in Romania nu exista inca o scoala de parasutism, acesta o sprijina pe Smaranda sa isi obtina brevetul de parasutist in Germania. Prima parasuta o costa 40 000 lei (bani imprumutati). La numai 4 zile de la sosirea in Berlin, pe 5 iulie 1928, efectueaza primul salt cu parasuta din viata sa, de la 600 m: " Cadeam, cadeam cu toata greutatea corpului, cu toata senzatia caderii vertiginoase. O clipa nesfârsita si deodata o smucitura, care curma fâlfâitul parasutei în desfasurare. Se deschisese si eram salvata. Facui ochii mari si privii în jur... apoi ma pornii pe râs, asa singura în cer, ca un copil caruia i-a reusit o strengarie... Am cazut pe spate, fara macar sa ma zgârii. Cei ce au pornit spre locul unde cazusem m-au gasit strângându-mi linistita parasuta. Dl. Heinecke m-a îmbratisat si a strigat: "Bravo România!"

Saltul Smarandei Braescu aduce Romania in randul primelor tari care au acordat brevetul de parasutist unei femei. Celelalte erau Franta, Cehoslovacia si Elvetia. Pleaca in SUA, cu sprijinul autoritatilor romane. Pe 19 mai 1932, la Sacramento, stabileste recordul mondial la sarituri de la inaltime - 7233 m. La acea data nu existau inca multe avioane care sa atinga acea altitudine. Era echipata cu o parasuta romaneasca si cu inca una americana prevazuta, obligatoriu, de armata SUA (ironic, aceasta n-a functionat :)) Este declarata "sportiva numarul 1 a lumii" de presa de peste ocean, iar recordul ei, omologat de Aeroclubul din Washington, avea sa ramana in picioare timp de 21 de ani, pana cand va fi doborat - tot de catre un parasutist roman (capitanul Traian Demetrescu-Popa, 7250 m). Primeste cele mai inalte distinctii ale Aviatiei romanesti si este invitata la un show aerian in Canada unde este escortata de nu mai putin de 30 de aeronave militare.

Tanara din estul Romaniei continua sa uimeasca lumea. Este prima femeie europeanca ce obtine brevetul de pilot in Statele Unite. Se intoarce acasa la bordul unui mic avion "Milles Hawk", cumparat de ea, si botezat "Aurel Vlaicu", la bordul caruia mai stabileste un record: traverseaza Mediterana, pe ruta Roma-Tripoli, in 6 ore si 10 minute, fiind prima femeie care reuseste acest lucru la bordul unui avion monoloc.

Devine una dintre putinele femei din lume instructoare in parasutismul militar, iar in anii celui de-al II-lea Razboi Mondial activeaza ca pilot voluntar in celebra Escadrila "Alba" 108 Transport Sanitar, alaturi de Printesa Mariana Stirbey, Virginia Thomas, Stela Hutan-Palade, Virginia Dutescu, Victoria Pokol, Nadia Russo si Mariana Dragescu.

In 1946 semneaza, alaturi de personalitati politice si ofiteri ai Armatei, un memorandum inaintat Natiunilor Unite prin care contesta veridicitatea "alegerilor" in urma carora Partidul Comunist preia puterea in Romania, fapt ce ii atrage definitiv antipatia noilor autoritati politice de la Bucuresti. Este condamnata la inchisoare - in maniera specifica Romaniei postbelice - dar reuseste sa dispara, fiind ascunsa de un profesor universitar si de un preot din Iasi.

De aici, destinul Smarandei Braescu este invaluit in mister. Se spune ca s-a inrolat in organizatia "Sumanele Negre", care desfasura activitati de rezistenta armata in munti, si ca ar fi murit de cancer in 1948. Nu se cunoaste nici locul unde a fost inmormantata (se presupune ca intr-un cimitir din Cluj, sub numele de Maria Popescu). Nu a fost niciodata casatorita si singura relatie in care se pare ca a fost implicata a fost cea cu medicul care i-a fost alaturi pana in ultima zi.

Oarecum surprinzator, numele ei nu a fost insa cu desavarsire uitat. In prezent, un regiment de parasutisti, aeroclubul din Oradea, memorialul organizat de parasutistii sportivi romani, o strada in Bucuresti si o aeronava TAROM ii poarta numele. La Muzeul Aviatiei ii este dedicat un mic stand. Prea putin insa.




3 comentarii:

ava spunea...

Da, prea putin dar omagiul tau ii onoreaza memoria. :)

Ada-Maria spunea...

Salut,
Incerc sa dau de urma unui aviator din aviatia civila romana din al doilea razboi mondial: Vasile Ciobanu. Familia lui a avut legaturi stranse cu Virginia Dutescu-Abelas. Vad ca stii multe despre aviatoarele romance. Ai auzit cumva de ea?
Daca da, as vrea sa stiu mai multe.
Ada-Maria

Night Elf spunea...

@Ada-Maria:

De Virginia Dutescu am auzit, bineinteles. Exista articole destul de ample in presa (Jurnalul National si Formula As au tratat pe larg povestea Escadrilei Albe). Pot sa te pun in legatura cu o ziarista de la JN care a luat un interviu dnei Mariana Dragescu, ultima supravietuitoare a escdrilei, si care acum ii e apropiata. Contacteaza-ma pe nicoaurelian2004@gmail.com